LICEUL TEORETIC
COMUNA FILIPEŞTII DE PĂDURE

continuare

  TOPONIMIA CE CARACTERIZEAZĂ LOCALITATEA
 Valea Cervenia - semnifică fund de vale neagră poate pentru că, la capătul acestei văi, există cărbuni de zi care, după ploaie, fac ca apa ce se scurge pe Valea Cerveniei să fie neagră.
  Gorgan - nume de origine mongolă dat unui deal situat în nord-estul satului Filipeştii de Pădure, în limba mongolă gorgan sau kurgan însemnând deal sau movilă folosită pentru a vedea, în depărtare, duşmanii.
  Piscul Rosu - vârf de deal lipsit de vegetaţie, situat în nordul satului Filipeştii de Pădure.
  Valea Rea - vale cu numeroase zone de alunecare ce leagă centrul comunei de Exploatarea Minieră Filipeştii de Pădure.
  Crăpător - zona situată între Filipeştii de Pădure şi Filipeştii de Târg pe care, la suprafaţa solului, în anii secetoşi, apar crăpături.
  Palanga - nume dat cursului de apă de pe Valea Rea, unde băstinaşii i-ar fi omorât pe turci şi i-ar fi făcut palangă.
  Mocani - este numele unei strazi paralele cu strada Principală, unde au căpătat, în trecut, dreptul de a-şi face locuinţe, ciobanii veniţi din nord.
EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI
  Prima referire la populaţia comunei Filipeştii de Pădure se întâlneşte pe harta întocmită de specialiştii ruşi în anul 1835. Atunci, principalele sate ale comunei numărau:

• Filipeştii de Pădure - 148 familii;
• Siliştea Dealului - 39 familii;
• Diţeşti-39 familii;




  în anul 1900, Marele Dicţionar Geografic al României consemnează despre comuna Filipeştii de Pădure că avea 1329 locuitori, grupaţi în 323 familii, majoritatea români, dar existau şi 8 familii de ţigani şi o familie de germani. Numărul locuitorilor comunei Filipeştii de Pădure creşte treptat din a doua jumătate a secolului XIX, când încep să se exploateze intensiv şi în scop industrial resursele solului şi subsolului (argilă, pietriş, lemn). Creşterea numărului de locuitori în comună este explozivă după anul 1920, când exploatarea petrolului şi gazelor asociate ia amploare şi după 1942, când lignitul din zona Palanga se exploatează în sistem industrial cu abataje. În anul 1956, populaţia atingea 9426 locuitori, în 1966, 9362 locuitori, în 1970, populaţia scade la 9200 locuitori, pentru ca la recensământul din 1977 să fie de 9083 locuitori. Începând cu anul 1980, populaţia comunei cunoaşte din nou o creştere numerică atingând 9687 locuitori, în anul 1985, 9876 locuitori, în 1990, 10182 locuitori, în 1992 populaţia atingea 10981 locuitori, iar în 1997, 10500 locuitori. În prezent, comuna Filipeştii de Pădure numără 10328 locuitori.




  Din punct de vedere turistic, se găsesc aici puncte de interes printre care se numără: Biserica Sfinţii Trei Ierarhi - monument de arhitectură din secolul XVII, ridicat în anul 1688 de către Balaşa Cantacuzino, soţia lui Matei Cantacuzino şi fiul său Toma. Se distinge prin pridvorul poligonal cu doua caturi, dispoziţie extrem de rară, daca nu chiar unică în ţara noastră. Ansamblul de pictură murală din anul 1692 este una din cele mai importante creaţii ale meşterului Pârvu Mutu. Tabloul votiv cuprinde cincizeci şi cinci de membri ai familiei Cantacuzino. Iconostasul datează din vremea întemeierii şi are un decor sculptat cu ornamente figurative tipice barocului şi Renaşterii.
Din ruinele palatului lui Toma Cantacuzino, astăzi se mai văd doar bolţile enorme ale pivniţelor vechi.

Înapoi