Link-uri...

























Fii la curent!

Abonare mail: ştiri, noutăţi...






MISIUNEA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE


    În Filipeştii de Pădure, ca în toate localităţile rurale, unii cred că şcolile bune sunt numai în oraşele mari, unii se mulţumesc cu puţin, unii nu-şi pot permite cheltuieli pentru studii dar sunt şi oameni care cred că ce se poate în altă parte se poate face la fel de bine şi aici. Dascălii şi părinţii se văd zilnic, se cunosc şi asta sporeşte siguranţa tuturor. Elevii cei mai buni pleacă la marile colegii din oraşe pentru a intra în competiţie cu cei mai buni, şi reuşesc. Ceilalţi au nevoie de o altă şansă pentru a reuşi, iar pentru ca această şansă să fie reală şi pentru a le da încredere avem datoria să le asigurăm toate condiţiile astfel încât fiecare zi petrecută la şcoală să fie un pas înainte. În deplin acord cu comunitatea locală, liceul nostru îşi propune să transpună în fapte aceste idealuri şi aşteptări.
    Aşadar misiunea şcolii noastre înseamnă:

  1. Să ofere condiţii de instruire şi educaţie care să dea şanse egale de reuşită copiilor noştri ;
  2. Să acorde elevilor posibilitatea de a-şi valorifica aptitudinile la fiecare disciplină, în sport, artă, muzică, tehnică de calcul ;
  3. Să permită promovarea examenele naţionale şi accesul cu uşurinţă în învăţământul superior ;
  4. Să creeze un climat de siguranţă şi încredere ;
  5. Să favorizeze exprimarea liberă, comunicarea, lucrul în echipă ;
  6. Să promoveze valorile autentice, spiritul de competiţie, încrederea în forţele proprii;

Mai mult...


O micā istorie...


Comuna noastrā la trecut şi prezent


  Comuna Filipeştii de Pădure, (aici), una dintre cele mai mari aşezări rurale din judeţul Prahova, este situată în zona central-vestică a judeţului, la contactul dintre Dealurile Subcarpatice Prahovene şi Câmpia înalta a Ploieştilor şi Cricovului Dulce, având o altitudine cuprinsă între 456m în Dealul Tulici şi 255m în Câmpia înaltă a Cricovului Dulce şi o suprafaţă de 4864 ha.
  Din punct de vedere matematic, comuna Filipeştii de Pădure se află la intersecţia paralelei de 45:00 grade latitudine nordică cu meridianul de 25:45 grade longitudine estică, la aproximativ 5001 km faţă de ecuator şi la aproximativ 2005 km faţă de meridianul 0, fiind situată pe aceeaşi paralelă cu orasele Torino (Italia), Minneapolis şi St.Paul (S.U.A.) şi pe acelaşi meridian cu oraşul Vilnius (Lituania).
  Totodată, comuna Filipeştii de Pădure se găseşte la 29 km nord-vest faţă de reşedinţa judeţului, municipiul Ploieşti, la 19 km sud de municipiul Câmpina, la 8 km sud-vest de oraşul Băicoi. Legătura comunei cu aceste oraşe este foarte bună, existând şosele modernizate.
  Prima atestare documentară a moşiei Filipeştilor şi a satelor cu ţigani şi români datează din anul 1510, fiind prezenta în Hrisovul lui Vlad cel Tânăr.
  Numele de Filipeştii de Pădure apare in secolul XVI, când boierul Titi Filipescu începe tăierea stejarilor şi a gorunilor ce existau pe teritoriul acestei localităţi. Exploatarea lemnului s-a facut cu români refugiaţi din Ardeal, din cauza prigoanei religioase şi etnice. Aceşti oameni locuiau în bordeie grupate pe familii, la poalele Dealului Siliştea. După un timp, boierul Titi Filipescu ridică un han în pădure pentru a asigura hrana tăietorilor de lemne, treptat acestor oameni spunându-li-se , "filipeştenii de pădure", iar când s-a intemeiat satul, acesta a fost denumit Filipeştii de Pădure.
  SATELE COMPONENTE:
  SILIŞTEA DEALULUI, situat în nord-vestul comunei, la o altitudine de 499 m, este locul unde au apărut primele aşezări din zona, sau vatra de început. Cercetările arheologice menţionează un posibil castru roman amplasat pe acest deal care la origine a fost o aşezare geto-dacă fortificată ce supraveghea pătrunderea în munţi, dinspre Dunăre, a populaţiei migratoare. Aşezarea continuă să existe şi în Evul Mediu, dar decade în a doua jumătate a secolului XX din cauza extinderii exploatărilor de cărbuni, către sud şi nord, galeriile subterane ajungând la 200-300 m sub centrul satului. Exploziile subterane necesare dislocării cărbunelui provocau mici seisme ce determinau fisuri în scoarţa pământului, alunecări de teren, prăbuşiri. Cu timpul, oamenii au părăsit locurile, casele s-au prăbuşit, iar terenul decopertat a căpătat un aspect selenar. Dacă în anul 1960 mai existau înca în Siliştea Dealului câteva zeci de gospodării, o şcoală, magazin alimentar, biserică, astăzi se mai găsesc doar câteva case cu oameni înaintaţi în vârstă.
  DIŢEŞTI, situat în sud-estul comunei, a fost până în 1968 unitate administrativa distinctă, dar, fiind o comună cu puţini locuitori, nu avea mare viitor, astfel că unirea sa cu Filipeştii de Pădure a facilitat accesul locuitorilor la fondurile băneşti acordate de către Exploatarea Miniera sau de către Întreprinderea de Utilaj Minier.
  SATUL MINIER, al treilea sat al comunei, este un cartier al localităţii, situat la 2 km distanţă de centrul aşezării, în partea sa estica, în zona de câmpie. Acest sat a apărut după anul 1955 prin construirea unor blocuri şi locuinţe pentru muncitorii şi specialiştii de la Exploatarea Minieră, stabiliţi în această comună.
  FILIPEŞTII DE PĂDURE, satul care dă denumirea acestei comune, cel mai mare ca suprafaţă şi ca număr de locuitori, este amplasat de-a lungul şoselei care uneşte comuna cu Municipiul Moreni, trecând prin Diţeşti, fiind situat pe o terasa fluviatilă a Proviţei, la vest de acest râu.

Mai mult...